De unde te informezi corect despre SEO (și ce surse să eviți)
· Cosmin Puiu· 3 min de citit
Cea mai mare parte a informației despre SEO în limba română e copiată, depășită sau pur și simplu greșită. Iată de unde se citește corect și cum recunoști o sursă slabă.

SEO e un domeniu în care afirmațiile false circulă zeci de ani. „Bounce rate-ul e factor de clasare”, „există cuvinte LSI”, „densitatea optimă e 2%” - toate se găsesc, astăzi, în articole publicate anul acesta.
Se întâmplă pentru că majoritatea articolelor sunt rezumate ale altor articole, care erau rezumate ale altor articole. Nimeni nu verifică la sursă.
Sursa primară: documentația Google
Singura sursă care nu e interpretare. Ar trebui să fie primul loc unde verifici orice afirmație.
- Google Search Central - documentația oficială pentru webmasteri. Explică ce face Google, ce recomandă și, la fel de important, ce nu contează.
- Blogul Google Search Central - aici se anunță update-urile, cu datele exacte.
- Ghidul pentru evaluatorii de calitate - documentul pe baza căruia oamenii angajați de Google evaluează rezultatele. E lung și e cea mai bună descriere a ce înseamnă „calitate” pentru Google. Aici e definit E-E-A-T.
- Documentația Search Console - explică fiecare raport și ce înseamnă fiecare stare de indexare.
Nu e o lectură captivantă. E singura care nu te lasă cu informații false.
Publicații de industrie
Utile pentru știri, analiză și context - cu observația că sunt publicații comerciale, nu surse oficiale.
- Search Engine Land și Search Engine Roundtable - acoperă rapid update-urile și reacțiile industriei. Roundtable e util pentru că adună declarațiile angajaților Google din discuțiile publice.
- Search Engine Journal - volum mare de articole, calitate variabilă. Materialele semnate de autorii cunoscuți sunt bune; restul, mai puțin.
- Blogurile Ahrefs și Semrush - publică studii pe seturi mari de date, cu metodologie explicată. Sunt materiale de marketing pentru propriile produse, dar cercetarea e de obicei solidă și verificabilă.
- Moz - istoric, una dintre cele mai importante surse din domeniu. Merită menționat că Rand Fishkin, fondatorul, a plecat din companie în 2018.
Cum recunoști o sursă slabă
Semnele care ar trebui să te facă să închizi pagina:
- Promite „rezultate garantate” sau o poziție anume în Google.
- Prezintă o listă ordonată de factori de ranking cu procente. Nu există. Google nu a publicat una niciodată.
- Repetă mituri debunk-ate - bounce rate ca factor de clasare, cuvinte LSI, densitatea optimă a cuvintelor-cheie.
- Nu citează nicio sursă pentru afirmațiile factuale.
- Folosește nume vechi - „Google AdWords” (redenumit în 2018), „Google My Business” (redenumit în 2021), Universal Analytics (oprit în 2023).
- Nu are dată de publicare sau de actualizare.
- Nu are autor identificabil.
Ultimele două spun cel mai mult. Un articol despre un domeniu care se schimbă în fiecare lună, fără dată și fără autor, nu poate fi evaluat.
Cum verifici o afirmație
Metoda care funcționează, în trei pași:
- Caută afirmația plus „Google Search Central” sau plus numele unui angajat Google. Dacă e o afirmație despre ce face Google, cineva de la Google a comentat-o probabil public.
- Verifică data. O afirmație corectă în 2018 poate fi complet greșită acum.
- Întreabă cine câștigă dacă o crezi. Cine vinde audituri de „link-uri toxice” are un interes să crezi că link-urile toxice îți distrug site-ul.
Ce e greu de găsit în surse
Documentația îți spune ce recomandă Google. Nu îți spune ce se întâmplă practic pe o piață de mărimea României, unde competiția, volumele și comportamentul de căutare sunt diferite de exemplele din SUA.
Partea aceea se învață din conturi reale. E și motivul pentru care scriem pe blogul nostru despre ce vedem în campaniile pe care le administrăm - inclusiv despre ce nu a funcționat.