Brieful de conținut: cum ceri un articol ca să primești ce ai nevoie

Plătești un copywriter, primești un text corect gramatical, generic și inutil. Se întâmplă des, și de obicei nu e vina lui.

„Scrie-mi 800 de cuvinte despre optimizare SEO” nu e o comandă. E o invitație la un rezumat al primelor cinci rezultate din Google - exact conținutul care nu are nicio valoare astăzi.

Ce trebuie să conțină un brief

1. Cuvântul principal și intenția

Nu doar termenul, ci ce vrea omul care îl caută. „Cât costă SEO - intenție comercială, omul compară prețuri și vrea intervale reale, nu explicații despre ce e SEO.”

2. Ce e deja în primele rezultate

Cea mai utilă informație pe care o poți da. Pune trei-patru linkuri către rezultatele actuale și spune ce lipsește din ele.

Fără asta, scriitorul nu are cum să știe ce trebuie depășit.

3. Cui i se adresează

Un antreprenor fără cunoștințe tehnice și un specialist de marketing au nevoie de texte complet diferite pe același subiect. Fii concret: „patron de magazin online, 35–50 de ani, știe ce e Google Analytics dar nu îl folosește”.

4. Structura propusă

Subtitlurile principale, în ordine. Nu ca să limitezi, ci ca să vă asigurați că vorbiți despre același articol înainte să se scrie 1.000 de cuvinte.

5. Informația pe care doar tu o ai

Partea decisivă și cea mai des omisă. Un copywriter din exterior nu are acces la:

• cifre din conturile tale;
• ce te întreabă clienții la telefon;
• obiecțiile reale din procesul de vânzare;
• cazuri concrete din proiectele tale.

Dacă nu i le dai, va scrie ce poate - adică generic. Zece minute de notițe aici fac mai mult decât orice altă parte a briefului.

6. Linkurile interne obligatorii

Ce pagini ale tale trebuie legate din articol și cu ce ancoră. Altfel primești un text izolat, care nu duce nicăieri.

7. Ce să NU scrie

La fel de important. Formulări interzise, afirmații pe care nu le poți susține, garanții pe care nu le oferi, mituri pe care nu vrei să le repeți.

8. Lungimea, ca interval

Nu ca țintă. „800–1.200 de cuvinte, dar mai bine 700 bune decât 1.200 diluate.” Un număr fix produce umplutură.

Ce nu funcționează

• Să ceri o densitate a cuvintelor-cheie. Nu există un procent optim și nu a existat de peste zece ani. Rezultatul e un text care se citește ca un text scris ca să atingă un procent.
• Să ceri „cât mai multe cuvinte cheie”. E cea mai directă cale către un conținut care activează exact sistemele care evaluează textul ca fiind scris pentru motoare.
• Să ceri „ton profesionist”. Nu înseamnă nimic. Dă un exemplu de text care îți place.
• Să plătești la cuvânt. Creează un stimulent direct pentru diluare.

Cum evaluezi ce primești

Patru întrebări, în ordine:

1. Răspunde la ce ar întreba cineva care caută termenul respectiv? Sau ocolește?
2. Conține ceva ce nu găsesc în primele cinci rezultate? Dacă nu, nu are motiv să existe.
3. L-ai citi tu până la capăt? Onest.
4. Titlul promite exact ce livrează textul?

Dacă răspunsul la 2 e nu, nu cere revizuiri de formă. Problema e de fond, iar de obicei ține de faptul că nu ai furnizat informația de la punctul 5.

Un șablon minimal

• Titlu de lucru:
• Cuvânt principal și intenție:
• Cui se adresează:
• Ce e deja în primele rezultate (linkuri) și ce lipsește:
• Structura (subtitluri):
• Informația internă (cifre, exemple, obiecții):
• Linkuri interne obligatorii:
• De evitat:
• Lungime orientativă:

Durează douăzeci de minute de completat și schimbă complet ce primești înapoi.

Regulile de redactare propriu-zise, în articolul despre cum scrii conținut care se clasează.